Mamele noastre iubitoare si gospodine isi dedica o mare parte din viata hranei familiei. De la grija hranei de maine pana la ultima gaselnita in materie de rafinament gastronomic. Uneori ne plangem ca nu ne-au facut mancarea favorita, iar mai tarziu, ajunsi la o alta masa, suntem napaditi de nostalgia gusturilor din bucataria copilariei.

O privire atenta intr-un magazin de alimente mai dezvaluie si alte gusturi ale trecutului. Majoritatea alimentelor sunt conservate. Perisabilitatea aproape a disparut de pe rafturile vocabularului economic. Pur si simplu nu mai este profitabil sa vinzi alimente la care gustul, cat si celelalte proprietati se schimba foarte repede in timp. Nu este profitabil pe termen scurt, bineinteles. Pentru ca in momentul in care imi ridic ochii de pe termenul de garantie si fac un pas in spate, pentru a surprinde impactul mai amplu al conservarii, realizez ca ceea ce mancam sunt in mare masura conservanti. Stiu, exista si conserve pe care scrie fara conservanti. Dar care contin sare, zahar sau grasimi.

Am intrat de foame intr-o benzinarie si alimentele contin zahar, sare sau ulei de un fel sau altul. As putea sa cumpar apa, cafea sau ceai, cu sau fara miere. Acestea sunt alimentele cele mai proaspete pe care le pot ingurgita cu pretentia ca nu sunt conservate. Gustul prezentului este aproape inexistent in unele dintre cele mai prezente magazinele. Ca se ma duc la piata am nevoie de timp. Iar cine nu are timp, gusta din trecut, sub forma de compot, dulceata, saramura sau baie de ulei.

Stiu ca sunt rautacios. Intr-o benzinarie nu am de ce sa gasesc fructe, verdeturi sau feng shui-uri. Fac plinul si plec cat mai repede catre destinatie.

Evitati consumul excesiv de trecut, dupa ce aflati ce inseamna excesiv, si va fi mult mai usor de gustat prezentul.